Hrana este o necesitate, hrana este o plăcere…, hrana ține de preferințele personale sau culturale.
Ne gândim de multe ori că hrana reprezintă, în primul rând, un drept al omului, care, în prezent, nu este pe deplin realizat pentru o persoană din nouă, la nivelul întregului glob. Privind către viitor, ne dăm seama că hrana reprezintă o mare îngrijorare la nivel mondial. În 2050, având aceeași planetă, va trebui să hrănim de trei ori mai mulți oameni decât cu un secol în urmă. Din acest punct de vedere, hrana reprezintă mult mai mult decât o poveste personală. Alegerile pe care le facem în ceea ce privește producția și consumul de alimente au deja consecințe directe sau indirecte asupra climei, utilizării resurselor, cum ar fi apa și solul, dar, totodată, și asupra capacității oamenilor de a se hrăni și de a trăi o viață decentă aici sau în străinătate.
În zilele noastre, producția de alimente:
- contribuie mai mult la încălzirea globală decât toate mașinile, avioanele și trenurile luate la un loc;
- utilizează 70% din cantitatea de apă potabilă, dar conduce la scăderea drastică a calității apei din cauza pesticidelor şi a folosirii fertilizatorilor;
- accelerează pierderea biodiversității;
- reprezintă unul dintre motoarele defrișării și deșertificării.
Dar nu toate dietele poartă aceeași amprentă. Când vine vorba despre alimentație, nivelul impactului pozitiv sau negativ al alegerilor noastre asupra oamenilor și planetei depinde în special de următoarele cinci aspecte: ce mâncăm, cât de mult mâncăm, câtă hrană irosim, cum a fost produsă hrana noastră și cine a beneficiat de pe urma acesteia.
De trei ori pe zi, fiecare dintre noi are posibilitatea de a alege alimentele care ne ajută mai mult propria viață și viețile celor din jurul nostru. Într-o lume care numără peste 7 miliarde de oameni, propria noastră acțiune pozitivă ni se poate părea o picătură într-un ocean, dar lucrurile nu stau așa. Dietele noastre europene, alături de cele ale locuitorilor din America de Nord, au cel mai puternic impact asupra mediului înconjurător și reprezintă motorul anumitor efecte negative. Dar, în interiorul Europei, și în special în cadrul celor nouă țări care fac parte din acest proiect, există mai multe abordări pozitive în ceea ce privește consumul responsabil de alimente. În această publicaţie, vă propunem să descoperiți mai multe despre maniera în care alimentele schimbă lumea. În această secțiune web, poți descoperi mai multe despre felul în care hrana modelează lumea. Noi descriem șase trenduri alimentare globale care sunt problematice și ar trebui să fie aduse în atenția fiecăruia, de la factorii de decizie până la publicul larg.
Aceste șase tendințe sunt:
- pierderea accelerată a soiurilor;
- creșterea consumului de produse din carne și lactate;
- distanța tot mai mare dintre fermieri și producători;
- pierderea caracterului sezonier;
- creşterea accelerată a consumului de alimente cu grad înalt de procesare şi prezenţa uleiului de palmier în jumătate dintre alimentele procesate;
- creșterea dramatică a risipei de alimente.
