Povestirea
Din Paraguay până în farfuria mea
Atunci când Maria trecu de ușile impunătoare ale școlii cehești, își simți gura uscându-se. Avea emoții pentru discursul pe care urma să îl țină elevilor. „Cum aveau să reacționeze aceștia?”
Era aceeași întrebare pe care și-o pusese în urmă cu două săptămâni, atunci când avionul decolase din țara ei, Paraguay. Fiind proprietarul unei mici ferme, dar și profesor, considerase că era important să informeze tineretul european despre ceea ce se întâmpla în regiunea ei, dar și ȋn alte țări din vecinătate, precum Brazilia sau Argentina.
Toate cele 120 de locuri ale sălii de conferinţă erau ocupate. Elevii își luaseră scaune suplimentare din alte clase, pentru a participa la eveniment. Era pentru prima dată când aveau să facă ceva special de Ziua Mondială a Alimentației, care are loc în fiecare an pe 16 octombrie, zi în care, în toată lumea, se sărbătorește dreptul omului de a avea acces la hrană.
Când s-a făcut liniște, ea a început: „Numele meu este Maria. Locuiesc în Paraguay, o țară din America de Sud și mă aflu aici pentru a vă vorbi despre o problemă importantă atât pentru comunitatea mea, cât și pentru multe altele din America Latină. Această problemă are un nume foarte scurt, format din numai 4 litere: S-O-I-A.”
Maria arătă o fotografie care fusese făcută de sus. O parte părea a fi o pădure, iar restul reprezenta un câmp ȋntins. Ea continuă: „Astăzi, în regiunea în care locuiesc, majoritatea câmpurilor sunt ocupate de plantații de soia. Oriunde vezi cu ochii, numai culturi de soia. Multe păduri au fost defrișate pentru a face loc plantațiilor de soia. Același lucru se ȋntâmplă și în Brazilia cu Pădurea Amazoniană. Înainte, pădurea favoriza scăderea temperaturilor, deoarece copacii ajutau ca umiditatea din sol să ajungă ȋn aer. Acum, dimpotrivă, temperaturile sunt mai ridicate, din cauza acestor câmpuri ȋntinse. Astăzi, ȋnsă, pentru noi și mai periculoase sunt avioanele.”
Avioanele? Elevii păreau foarte nedumeriți. Care putea fi legătura dintre avioane și plantațiile de soia?
Te-ai gândit vreodată la cum se termină povestea? Descarcă publicația noastră Meniu pentru Schimbare unde poți găsi nu doar deznodământul poveștii ci și câteva întrebări care te pot inspira, sfaturi responsabile, alte resurse etc.!
Un avion agricol împrăștie pesticide pe un câmp cu soia. (Photo: Creative Commons)
Tendința nr. 2:
Creșterea consumului de carne la nivel mondial
Ce se întâmplă dacă ceva la fel de simplu și de obișnuit ca o bucată de carne s-a aflat, de fapt, în centrul multor întrebări cu privire la viitorul planetei? Această întrebare se pune pentru că sunt ȋn joc două tendințe: prima deoarece trăiesc din ce în ce mai mulți oameni pe planetă și, până în 2050, vor fi peste 9 miliarde, ceea ce va necesita o producție tot mai mare de alimente. A doua tendință se referă la carnea și produsele lactate (lapte, brânză, iaurt etc.) care intră, din ce în ce mai mult, în alimentația oamenilor, în fiecare zi. Iar creșterea animalelor necesită o mulțime de resurse. Pe scurt, există tot mai multe persoane care mănâncă tot mai multă carne și lactate, în timp ce resursele de care dispunem rămân neschimbate.
Creșterea consumului este foarte vizibilă în țări precum China, dar cei mai mari consumatori de carne trăiesc în Europa, Statele Unite și alte țări industrializate, în care consumul a stagnat oarecum.
Creșterea unui număr mai mare de animale prezintă din ce în ce mai multe provocări legate de sustenabilitate. Consumul de carne este considerat de experții ONU un factor ce cauzează schimbările climatice și este frecvent legat de suprasolicitarea sau poluarea resurselor naturale (apă, sol, ecosisteme).
Însă de ce carnea a devenit mai periculoasă pentru climă decât transportul? Motivul este nevoia de teren pentru creşterea animalelor. Defrișarea și cultivarea de furaje, cum ar fi soia și porumbul, sau extinderea pășunilor determină un nivel foarte ridicat de dioxid de carbon. De asemenea, se știe faptul că animalele emană o cantitate foarte mare de metan, un gaz ce încălzește clima de 23 de ori mai mult decât dioxidul de carbon. Prin urmare, consumul mai redus de carne este un pas concret pentru a diminua schimbările climatice și, probabil, mai ușor decât schimbarea întregului sistem de transport.
Defrișarea – în regiunea amazoniană a Braziliei, al doilea cel mai mare areal de creştere a bovinelor este situat lângă cea mai mare pădure tropicală. Acest lucru reprezintă o veste proastă pentru pădure. Mai întâi vin exploatatorii de lemn, urmați de fermieri. Mai bine de 60% din terenul defrișat din Brazilia este destinat bovinelor. (Photo: By Pedro Biondi/ABr [CC BY 3.0 br (http://creativecommons.org/licenses/by/3.0/br/deed.en)], via Wikimedia Commons)
Ești interesat să afli mai multe? Descarcă publicația noastră Meniu pentru Schimbare și descoperă poveștile ascunse în spatele hranei noastre.
